7 obiceiuri zilnice care te îmbătrânesc mai repede
Există atât obiceiuri mentale, cât și fizice, care ne pot scurge energia și ne pot determina să îmbătrânim mai repede. Nu este exagerat să crezi că modul în care te simți când ești mai mare este un testament al modului în care ai trăit când erai mai tânăr. Unul dintre aspectele remarcabile ale corpului uman este rezistența sa. Indiferent de vârsta ta, nu este niciodată prea târziu să începi să faci alegeri mai sănătoase – și să te simți mai tânăr! Deci, să ajungem la ea! Avem mai jos 7 dintre obiceiurile zilnice care din păcate accelerează îmbătrânirea.
Fumatul
Fumul de tutun dăunează ADN-ului, suprimă sistemul imunitar și provoacă simptome fizice legate de vârstă (de exemplu, riduri, pete de vârstă). Din fericire, este posibil să renunți la fumat și să inversezi o mare parte din daunele aduse organismului, inclusiv pielii. Cercetătorii de la Asociația Internațională de Dermatologie Ecologică, într-un studiu intitulat „Renunțarea la fumat întinerește pielea”, au evaluat sănătatea pielii a 64 de femei fumătoare pe o perioadă de abstinență de nouă luni. Echipa de cercetare a efectuat teste ale pielii (împreună cu teste psihologice și nutriționale) la 3, 6 și 9 luni. Aspectul fiecărei femei a fost evaluat vizual și i s-a acordat un scor pe șase criterii asociate cu îmbătrânirea pielii: luminozitatea pielii, elasticitatea, liniile, pigmentarea, textura și vascularizarea (formarea vaselor de sânge și ușurința fluxului de oxigen) a pielii. Cercetătorii au scos apoi rezultatele pentru a vizualiza efectele renunțării la fumat pe piele. După analizarea datelor, cercetătorii au descoperit o reducere medie a vârstei de aproximativ 13 ani! Acest efect este și mai uluitor atunci când se consideră că, înainte de experiment, femeile au apărut în medie cu 9 ani mai în vârstă!
A fi un „couch potatoe” (să devii prea sedentar)
Studii multiple confirmă ceea ce mulți dintre noi știm deja: a sta mereu pe canapea este rău pentru sănătate. Studiile arată, de asemenea, că obiceiurile sedentare devin mai frecvente, în timp ce activitatea fizică este în tendință descrescătoare. Se dovedește că abilitățile cognitive ale unuia, în special funcționarea executivă și viteza de procesare, sunt afectate negativ de prea mult timp de oprire. Într-un studiu de 25 de ani, cercetătorii au descoperit că oamenii care se uită la mai mult de trei ore de TV pe zi se descurcă mai rău la testele funcției executive și viteza de procesare. Funcțiile executive ale creierului „sunt abilitățile fiecărei persoane obișnuite să proceseze și să acționeze asupra informațiilor primite”. Acestea includ controlul emoțional, gândirea flexibilă, controlul impulsurilor, autoreglarea, organizarea, inițierea sarcinilor, planificarea și memoria de lucru. Viteza de procesare este perioada de timp necesară pentru ca cineva să înțeleagă și să reacționeze la informațiile senzoriale. Soluția, desigur, este de a deveni mai activ fizic și psihic. Departamentul de Sănătate și Servicii Umane recomandă minimum 150 de minute de exerciții aerobe moderate sau 75 de minute de activitate aerobă viguroasă pe săptămână. Îți poți menține creierul activ și îți poți restabili sănătatea făcând lucruri care sunt atât plăcute, cât și provocatoare. Câteva idei includ: ascultând muzică clasică, matematica mentală, învățarea unei limbi noi, mâncând un nou fel de mâncare (sau bucătărie etnică), urmărirea unui curs online, testarea memoriei tale.
Să nu fii suficient de „OHM-ING”
Da, vorbim despre meditație. Departe de a fi o activitate mentală mistică, concepută pentru pustnici și călugări, meditația este, foarte posibil, cel mai bun lucru pe care cineva îl poate face atât pentru corpul, cât și pentru mintea lor. Deoarece indivizi precum Maharishi Mahesh Yogi, Alan Watts și Ram Dass au „adus” meditația din est, cercetătorii au fost uimiți în ce măsură liniștirea minții poate aduce beneficii unei persoane. (În ceea ce privește cele dintâi, există mai multe metode de meditație care sunt compatibile – și nu au relevanță – orice credință religioasă sau spirituală. Meditația Zen „occidentală” este una dintre aceste practici.) Cercetătorii spun că oamenii care meditează au concentrații mai mari de materie cenușie în mai multe zone ale creierului – inclusiv cele responsabile de luarea deciziilor, emoții, controlul impulsurilor, auzul, văzul și vorbirea. Robert H. Schneider, medic și om de știință care a studiat efectele unui anumit tip de meditație, Meditația transcendentală (sau „TM”), spune: „[Cercetările efectuate pe TM] au descoperit tensiunea arterială redusă, rezistența crescută la insulină, încetinirea îmbătrânirii biologice și reducerea cu 48 la sută a ratelor de atac de cord și moarte”. Astfel de descoperiri convingătoare au condus Asociația Americană a Inimii ( AHA) să emită o declarație care să indice că medicii ar trebui să ia în considerare „prescrierea” TM ca un tratament pentru hipertensiunea arterială. Așadar, deși a nu medita nu „îmbătrânește” din punct de vedere tehnic pe cineva, cine se abține de la practică neagă organismul său un mod natural și eficient de îmbunătățire a factorilor de sănătate legate de vârstă.
Să nu faci exerciţii fizice
Coloana vertebrală are o curbură naturală, în formă de S, care îi permite să ne susțină și să stabilizeze corpul superior. De-a lungul timpului, curbarea – peste un birou, pe un scaun sau în altă parte – provoacă treptat încordarea și strângerea musculară, alinierea spinală și chiar dureri de spate, dureri de șold sau gât. Postura slabă afectează diverse oase, precum și discurile coloanei vertebrale. Asociația de Chiropractică ne indică existența a diverse lucruri pe care le putem face pentru a îmbunătăți poziția de ședere, de picioare și de culcare, inclusiv:
- În ședință. Menținerea picioarelor pe podea sau suport pentru picioare, Evitarea șederii într-o singură poziție pentru o perioadă îndelungată, Relaxarea umerilor.
- În mod permanent. Menține-ți genunchii ușor aplecați și picioarele cât lățimea umerilor între ele, Pune-ți cea mai mare parte a greutății pe bilele picioarelor, Stai drept și înalt cu umerii trase ușor înapoi.
- Sfaturi. Nu dormi pe stomac. Folosește o saltea fermă și confortabilă. Sprijină-ți corpul dormind cu o pernă între genunchi.
Muzica prea tare
Acesta este un fel de dublă persoană. Vârsta este deja principala cauză a pierderii auzului, cu 1 din 3 persoane în vârstă de 65 de ani și peste 1 și din 2 peste 75 de ani, având pierderi de auz „semnificative”. Acum, cercetătorii spun că explozia melodiilor poate, de fapt, să accelereze pierderea auzului. În cadrul Institutelor Naționale de Sănătate, zgomotele puternice – chiar și în intervale scurte – pot deteriora părți ale urechii interne, provocând pierderi auditive induse de zgomot (NIHL). NIHL poate rezulta dintr-o singură dată „zgomot exploziv” sau, mai frecvent, expunere la volume mari pe o perioadă lungă de timp. Alte exemple de activități care cresc riscul pentru NIHL includ: participarea la concerte puternice, ascultarea de muzică cu căști sau căști la volum mare, fotografiere și vânătoare recreativă și utilizarea de aparate și echipamente puternice pentru acasă. De regulă, orice zgomot de peste 85 de decibeli (dB) poate provoca leziuni auditive. Un player MP3 cu volum maxim ajunge la aproximativ 105 decibeli. Alte zgomote care îndeplinesc sau depășesc pragul de 85 de dB includ traficul urban intens (85dB), mașinile de tuns iarba (90 la 110 dB), motoarele de motociclete (95 dB), sirenele (120 dB), petardele (150 dB) și armele de foc (150 dB). Pentru a reduce riscul de NIHL: Fii atent la zgomotele care pot provoca leziuni auditive (aproximativ 85 dB), ascultă muzică la mai puțin de un sfert din volumul maxim, atunci când este posibil, îndepărtează-te de zgomote puternice, poartă dopuri de protecție de calitate sau dispozitive de protecție atunci când ești aproape de zgomote puternice.
Obiceiuri rele de somn
Privarea de somn este legată de multiple tulburări de sănătate, inclusiv cancer, diabet, tulburări imune și obezitate. Dar știai că a te priva de somn poate îmbătrâni pielea, făcându-te să pari mai în vârstă? Într-un studiu din 2013 susținut de compania de înfrumusețare Estee Lauder, cercetătorii au descoperit că „somnul insuficient cronic și de calitate slabă accelerează îmbătrânirea intrinsecă”, inclusiv semne de îmbătrânire a pielii, reducerea elasticității pielii și pigmentare neregulată. În plus, cei cu obiceiuri slabe de somn s-au simțit subiectiv mai rău în ceea ce privește aspectul lor fizic decât alții. Mai mult, studiul a descoperit că obiceiurile slabe de somn reduc nivelul de umiditate al pielii și erodează bariera de permeabilitate. Drept urmare, pielea este mai sensibilă la bacterii, toxine și viruși. Conform Fundației Naționale pentru Somn, iată câteva moduri de a-ți îmbunătăți obiceiurile de somn: du-te la somn și trezește-te la aceeași oră în fiecare zi, inclusiv în weekend, să ai un ritual de relaxare la culcare, evită somnul de după-amiază, exerciții fizice în fiecare zi, păstrează-ți camera la o temperatură rece, folosește o saltea și perne confortabile.
Stresul legat de locul de muncă
Știm cu toții că evitarea stresului la locul de muncă este imposibilă. Dar experimentarea constantă a stresului, indiferent de la muncă sau din altă parte, este o modalitate sigură de a grăbi îmbătrânirea. Menționăm munca deoarece (surpriză!) este cauza principală a stresului pentru majoritatea oamenilor. Efectele stresului sunt cumulate; poate întrerupe somnul, crește tensiunea arterială și impactul cogniției (în special memoria).
Într-un studiu publicat într-o revistă științifică, cercetătorii finlandezi au descoperit o legătură între stresul de la muncă prelungit și îmbătrânirea biologică accelerată. Oamenii de știință au stabilit determinarea de mai sus, măsurând ceea ce se numesc telomere sau „capace” la capătul catenelor de ADN care protejează cromozomii. Cercetătorii au gândit de mult timp că telomerele joacă un rol esențial în îmbătrânirea celulară. În plus, deteriorarea telomerelor este legată de un risc crescut de cancer. Reducerea stresului legat de muncă poate fi dificilă, dar iată câteva soluții practice:
- antrenează-ți atenția și respirația diafragmatică.
- ieși afară pentru pauzele și prânzul tău.
- nu mânca la birou.
- citește-ți e-mailul în anumite ore din timpul zilei (ideal nu mai mult de două ori).
- începe o nouă căutare de locuri de muncă, dacă este nevoie.
- cere să lucrezi de acasă o dată pe săptămână.
Chiar dacă niciunul dintre noi nu a descoperit încă fântâna tinereții veșnice, evitarea obiceiurilor de mai sus te poate ajuta să te simți și să pari mai tânăr. Pe cât posibil, încearcă să eviți stresul la locul de muncă și acasă. Ai grijă de corpul tău și de mintea ta și ele vor avea grijă și de tine. Iată soluția sănătoasă!
